Adevărul e un fel de potecă plină de primejdii. Ar trebui să știm dinainte cât și, mai ales, ce anume ne va costa să urcăm o atare Golgotă când pornim suișul pe o astfel de cale.

Precum lui Iisus odinioară, adevărul ne poate asigura un loc definitiv inconfortabil pe cruce, monument al răstignirii tuturor faptelor neconforme bunului plac al societății din timpurile noastre.
Adevărul nu ne garantează vreun martiriu post existențial, adevărul nu e un soclu pe care aproapele nostru se va grăbi să ne aburce, neșovăielnic, întruchipați într-o statuie.
Adevărul nu e o perdea fină dincolo de care își găsesc limpezimea gândurile noastre nerostite, ochii noștri încercănați de minciuna sentimentelor netrăite.
Adevărul nu e o prelungire a vreunei morale fără de care omenirea s-ar da de-a dura până-n iad și nu e nici sublimarea esenței umane.
Viața m-a învățat că, uneori, adevărul poate doar prelungi o agonie.

București, 4 aprilie 2014
Carmen Voinea-Răducanu

Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără menționarea sursei și link către blog: www.carmenvoinearaducanu.ro